84 Quotes by Mircea Eliade

E adevărat. Acesta e păcatul nostru cel mai mare, că nu putem trăi în \ prezent. Numai sfinţii trăiesc necontenit în prezent...

De aceea am plecat pe front, pentru că ştiam că altminteri, dacă nu mor acolo, va fi mult mai grav, voi afla într-o zi, că, pentru tine, am murit de mult...

And I realize how useless wails are and how gratuitous melancholy is.

It must be added at once that such a profane existence is never found in the pure state. To whatever degree he may have desacralized the world, the man who has made his choice in favor of a profane life never succeeds in completely doing away with religious behavior.

The sacred tree, the sacred stone are not adored as stone or tree they are worshipped precisely because they are hierophanies, because they show something that is no longer stone or tree but sacred, the ganz andere or 'wholly other.

...şi văzui un zbârc roş,Voia sângele să i-l beie,Zilele să i le ieie,Nici sângele n-ai să i-l bei,Că eu cu acul oi descântaCu mătura oi mătura, În trestie l-oi băga,Şi-n Dunăre l-oi aruncaŞi Sanda de-acum o rămâneaCurată!...

,,Infernul e sus, așa cum știți. Raiul e și mai sus, dar el nu mă interesează.

Ai fost un prost. Nu trebuia s-o visezi, trebuia s-o iubeşti.

For primitives as for the man of allpre modern societies, the sacred is equivalent to a power, and, in the last analysis, to reality. The polarity sacred – profane is often expressed as a opposition between real The Sacred and the Profane and unreal or pseudoreal. Thus it is easy to understand that religious man deeply desires to be, to participate in reality, to be saturated with power.