Viața noastră e ca o călătorie pe pământ: prea ușoară și monotonă de-a lungul întinselor câmpii, prea dură și neplăcută pe pantele abrupte; dar pe înălțimile munților te bucuri de o priveliște minunată, te simți exaltat, ochii se umplu de lacrimi, ai vrea să cânți, ai vrea să ai aripi. Dar nu poți să rămâi acolo, trebuie să-ți continui călătoria și începi să cobori pe partea cealaltă, atât de preocupat să alegi locul în care să-ți pui piciorul încât uiți plăcerea încercată pe culmi

Nimic nu-i mai rău pentru caracterul omului decât să fi mândru de faptele tale bune. Fie că te mândrești cu musculatura, cu rapiditatea, cu forța, îndemânarea, îndurarea..., acestea sunt slăbiciuni comune nouă tuturor. Dar atunci când un om rămâne din virtutea lui doar cu îngâmfarea, este trist!

E greu să-ți imaginezi lumea fără un creator, dar prefer să nu-mi închipui că faptele oamenilor sunt inspirate de ființe supranaturale. Îmi place mai mult să cred că oamenii și-au inventat brutalitatea fără ajutor divin.

Cauza necazurilor noastre nu se află în jilțul guvernului, ci în imediata apropiere, în trib, în familie, în noi înșine.

Lumea nu merită sacrificiul de a trăi pentru ea, cu atât mai puțin de a muri.